„..dar celui care va bea din apa pe care Eu i-o voi da nu-i va mai fi sete niciodată, ci apa pe care Eu i-o voi da va deveni in el un izvor de apa care va tasni spre viata vesnica." (Ioan 4:14)
Ai trecut vreodata pe langa o mlastina? Dictionarul o defineste ca fiind un „teren pe care se acumuleaza si stagneaza apa provenita din ploi, din inundatii sau din panza freatica; mocirla. Dar pe langa un izvor? Acesta e definit ca „rezultatul iesirii apei la suprfata pamantului dintr-un acvifer umplut pana la refuz”.Daca ai fi un calator insetat, care apa o vei alege pentru a-ti potoli setea? Probabil nu te-ai hazarda sa bei din mlastina, stiind ca este o apa statuta, veche, plina de mal, vegetatie si vietati de toate felurile, si chiar daca ai face totusi o incercare, gustul respingator al apei iti va anula orice alta posibila tentativa viitoare. De ce ai alege sa iti potolesti setea cu apa unui izvor? Pentru ca este o apa limpede curgatoare, iar explicatia pentru faptul ca este mereu proaspata nu poate fi decat ca are ca sursa de alimentare continua o apa subterana purificata.
Cred ca asa ne percep si oamenii cand ajung sa ne cunoasca. Daca nu ai in Dumnezeu sursa de alimentare cu apa proaspata care este Cuvantul si o relatie personala si vie cu El, poti fi sigur ca inima ta va deveni ca o apa statuta, in care se va aduna mocirla egocentrismului, a competitiei pentru afirmarea de sine, a invidiei si resentimentelor. Cu alte cuvinte, „roada firii”, care vine ca urmare a faptului ca traiesti din tine, prin tine si pentru tine. Si nu-i asa ca gustul apei dintr-o mlastina e respingator?
Dar daca esti atent la a merge zilnic la sursa de apa vie care e Dumnezeu, trairea ta va semana cu apa mereu proaspata, limpede si curata a izvorului, iar „calatorii osteniti si insetati” din jurul tau vor dori sa cunoasca aceasta Sursa.
Sa ne-ajute Domnul sa fim izvoare..
Cred ca asa ne percep si oamenii cand ajung sa ne cunoasca. Daca nu ai in Dumnezeu sursa de alimentare cu apa proaspata care este Cuvantul si o relatie personala si vie cu El, poti fi sigur ca inima ta va deveni ca o apa statuta, in care se va aduna mocirla egocentrismului, a competitiei pentru afirmarea de sine, a invidiei si resentimentelor. Cu alte cuvinte, „roada firii”, care vine ca urmare a faptului ca traiesti din tine, prin tine si pentru tine. Si nu-i asa ca gustul apei dintr-o mlastina e respingator?
Dar daca esti atent la a merge zilnic la sursa de apa vie care e Dumnezeu, trairea ta va semana cu apa mereu proaspata, limpede si curata a izvorului, iar „calatorii osteniti si insetati” din jurul tau vor dori sa cunoasca aceasta Sursa.
Sa ne-ajute Domnul sa fim izvoare..
Anonim