“Bine, rob bun si credincios; …intră în bucuria stăpânului tău.” (Matei 24:21)
In pilda talantilor ni se vorbeste despre un om care trebuia sa plece intr-o alta tara, asa ca si-a chemat robii si le-a incredintat avutia sa. Prea mult nu stim despre el, doar versetul 15 ne da cateva detalii importante, suficient sa intelegem natura sa: "...a dat fiecaruia dupa puterile lui". Asta inseamna ca era un om bun, intelegator, cu o atitudine de parinte. Ar fi putut sa le impuna, dar a tinut cont de puterea fiecaruia. Aunci cum se face ca cel de-al treilea l-a descris asa rau: "Doamne, am stiut ca esti un om aspru...". De unde aceasta vedere gresita? De ce primii doi au vazut si au inteles ce trebuia sa inteleaga, iar acesta invers? Vrajmasul a distorsionat imaginea unui om bun. De cate ori si noi, atunci cand am gresit, depunem armele si spunem: "N-are rost sa merg inainte, Dumnezeu nu mai ma primeste, am gresit prea mult, poate pe altii da, dar pe mine, nu." Si astfel ne departam de un Dumnezeu bun, bogat in bunatate si care nu oboseste iertand, si aceasta doar pentru ca vrajmasul a strecurat o minciuna si ne-a convins. Cei doi robi au avut incredere in stapanul lor, au intrat in lucrare si au fost recompensati dupa bunatatea stapanului. Insa, ce-l de-al treilea a fost tratat dupa judecata sa gresita si a pierdut totul.
Tu cum il vezi pe Dumnezeu?
Tu cum il vezi pe Dumnezeu?
Anonim