“Cand nu eram decat un plod fara chip, ochii Tai ma vedeau si in cartea Ta erau scrise toate zilele care-mi erau randuite, mai inainte de a fi fost vreuna din ele.” [Psalm 139:16]
Crestem de mici cu eroi din povesti si desene animate si vrem sa ajungem eroi cand vom fi mari. Constatam ca parintii nu sunt eroi, colegii sunt doar smecheri lasi, profesorii tremura in fata elevilor, sefii abuzeaza de pozitia pe care o au, iar noi ne irosim viata si nu mai vedem niciun rost de a trai. Madalina Manole si alte personalitati si-au luat viata.
Care e rostul meu? Trebuia sa fiu erou! De curand am revazut “Forest Gump”, iar locotenentul Dan ii reproseaza lui Forest ca nu l-a lasat sa fie erou. La un moment dat eroul isi intreaba mama care e destinul lui. Si la fel facem si noi.
Statistic vorbind, cred ca sub 5% din populatia globului ajunge sa fie in acesta categorie. Vrem sa fim eroi de prima pagina, si plangem ca nu e asa. Uitam ca unii sunt eroi in spatele scenei. Ilie era eroul de pe scena, dar in spatele scenei erau alti 7000 de eroi care nu si-au plecat genunchii inaintea lui Baal, la care se adauga modestul Obadia si o suta de profeti ascunsi si hraniti de acesta.
Daca nu ne-a chemat Dumnezeu la eroism pe scena, ne-a chemat la eroism in spatele scenei. E nevoie de eroism sa spui adevarul, sa-ti declari toate veniturile si sa platesti taxe, sa fii darnic in fiecare luna si sa-ti platesti zeciuala, sa respecti ziua de odihna, sa nu-ti lasi copiii sa se uite la programele desuchiate la care se uita toti colegii, sa nu te uiti tu la emisiuni murdare. Daca nu te-a chemat Dumnezeu pe scena, fii unul din „cei 7000“ de eroi din spatele scenei.
Daniela
Postări
