„Destul! Acum, Doamne, ia-mi sufletul, caci nu sunt mai bun decat parintii mei.“ [1 Imparati 19:4]
Biblia e o carte pentru si despre oameni adevarati. Personajele ei sunt eroice, dar si de o umanitate coplesitoare. Ilie este unul dintre oamenii fascinanti pe care Dumnezeu ne-a lasat sa il cunoastem un pic. Este un profet puternic, lucreaza si lupta pentru Dumnezeu cu regele Ahab, cu sotia lui, cu un popor las si indiferent. Cred ca a lucrat ca o avalansa, a ras totul in cale. Dar descarcarea aceea de energie fara pauza l-a dus la epuizare si la depresie. Iar in depresie nu mai gandesti limpede, nu mai vezi nimic clar. Ilie e amenintat cu moartea, fuge si... isi cere moartea.
Dar chiar si in intunecimea depresiei, isi aminteste de Dumnezeu. Nu isi ia singur viata, nu mai face pe eroul in niciun alt fel, ci sta singur si epuizat in fata lui Dumnezeu. Reactia lui Dumnezeu este plina de gingasie. Dumnezeu nu intervine cu minuni ca sa-l scoata instantaneu din depresie. Trimite un inger pe care nu cred ca Ilie a reusit sa-l vada din cauza somnului si a depresiei. Posibil ca Ilie sa nu fi fost constient nici de minunea de a gasi o turta coapta langa el in pustie. Dumnezeu il lasa sa doarma si sa manance, iar apoi il trimite singur intr-o calatorie. Nicio sarcina speciala pentru un profet atat de mare. Si dupa 40 de zile de drum constatam ca Ilie e tot deprimat, dar dispus sa vorbeasca cu Dumnezeu.
Oricat ai fi de deprimat de criza, de somaj sau instabilitatea locului de munca, de ploile care au luat tot celor dragi, de relatiile cu probleme pe care le ai cu familia si cei dragi, intoarce-ti ochii spre Dumnezeu. Nu fa pe eroul, ci asteapta ca El sa te imputerniceasca sa mergi mai departe. Varsa-ti inima in fata lui Dumnezeu si asteapta raspunsul Lui. Se pricepe si la depresii si te va ridica.
Daniela
Postări
