“Ferice de poporul care cunoaste sunetul trambitei, care umbla in lumina Fetei Tale, Doamne! El se bucura neincetat de Numele Tau si se faleste cu dreptatea Ta. Caci Tu esti fala puterii lui; si, in bunatatea Ta, ne ridici puterea noastra.” [Psalm 89:15–17]
Mare lucru sa recunosti un sunet de trambita? Pentru cei care nu se pricep la instrumente muzicale e chiar simplu, un sunet metalic, asurzitor. Pentru cei care stiu cate ceva despre alamuri, e altceva. Exista trompeta, trombon, corn, tuba, la care se adauga instrumentele de alama specifice fanfarei. Pe anumite intervale sunetele lor seamana foarte bine, e chiar greu sa le deosebesti. Poate Etan Erzahitul se gandea la fel ca apostolul Pavel la “sunetele deslusite si cele incurcate” pentru pregatirea de lupta. (1 Corinteni 14:7-8). Si intr-un caz si in celalalt trebuie sa iti exersezi auzul. In cazul nostru e vorba despre auzul spiritual.
Cum ne exersam auzul spiritual? Doar umbland in lumina Fetei lui Dumnezeu. Cand umbli in lumina sunt avantaje, dar si dezavantaje. In lumina, esti protejat, esti in siguranta. In lumina esti admirat. Dar in lumina nu poti “trece pe rosu” pentru ca toata lumea te vede. In lumina nu poti sari in balti. (Imi placea sa sar in balti, in copilarie. Imi place si acum, dar sunt mai mare si e multa lumina.)
Revenind la avantaje, in lumina te bucuri de Numele lui Dumnezeu si incepi sa te lauzi cu dreptatea Lui Dumnezeu. Lumina te constientizeaza cine esti tu si cine este Dumnezeu. Paradoxal, Lumina ne curata urechile spirituale si ne ajuta sa deosebim sunetele emise de diferite instrumente.
Sa umblam in lumina Fetei Lui si azi si maine si in fiecare zi!
Daniela
Postări
