„Invata-ne sa ne numaram bine zilele, ca sa capatam o inima inteleapta!“ [Psalm 90:12]
Se apropie din nou ziua mea. Mai imbatranesc un an. In noaptea dinaintea zilei mele nu mai pot dormi de multi ani. Stau treaza aproape toata noaptea. E asa de cand am schimbat prefixul. Brusc m-am simtit batrana si inutila. De atunci au trecut cativa ani buni, iar in noaptea mea alba, in “Revelionul” meu personal, daca tot nu pot dormi, trec in revista anul care a trecut, cu bune si rele. De la ultima aniversare s-au intamplat atat de multe, am avut esecuri, am avut bucurii, am prins curaj sa fac lucruri pe care inainte nu le-as fi facut, am cunoscut oameni, m-am departat de unii oameni, am vazut rasarituri si apusuri magnifice, muguri, flori si fructe… Dar peste toate, vad la fiecare “Revelion” personal, dragostea si rabdarea lui Dumnezeu. Si nu pot sa nu ma minunez cata rabdare a avut si anul asta cu mine, cu cata delicatete s-a apropiat de mine, cum mi-a pastrat credinta in furtunile pe care le-a ingaduit, cum mi-a aratat curcubeul Sau. Voi fi mai batrana decat atunci cand am implinit 30 de ani, dar nu ma concentrez pe batranete, riduri, fire albe, afectiuni medicale, diminuarea energiei, ci ma minunez de Dumnezeul minunat Care ma tine inca in brate, Care ma ajuta sa merg pe Calea Sa, Care a adus in viata mea dragoste si fericire cand nu credeam ca le mai pot gusta, Care ma face creativa in continaure, Care… Si ma rog sa-mi dea o inima inteleapta ca sa-mi pot numara bine zilele, sa le traiesc frumos, pe rand si sa-L pot lauda in continuare.
Daniela
Postări
