“Si orice faceti, cu cuvântul sau cu fapta, să faceti totul în Numele Domnului Isus si multumiti, prin El, lui Dumnezeu Tatăl.” [Coloseni 3:17]
Astazi ma gandeam, de ce lucrurile merg atat de incet in viata noastra? De ce vin asa greu raspunsurile la rugaciunile noastre? Gresim noi undeva? Ce nu facem bine?
Eu cred ca atunci cand lucrurile nu se misca cum am vrea noi, noi luam haturile in maini si incercam noi sa le redirectionam spre ce dorim noi sau….renuntam definitiv la tot, dam cu piciorul foarte usor.
Totusi Dumnezeu ne cere sa lasam TOTUL in Mana Lui, nu ne cere doar jumatate, ci TOTUL. Putem face aceasta? Uneori e foarte greu, dar cu ajutorul Domnului, putem prin credinta. Totusi, Domnul ne spune: “orice faceti, cu cuvântul sau cu fapta, să faceti totul în Numele Domnului Isus si multumiti, prin El, lui Dumnezeu Tatăl.”
De multe ori noi respectam doar prima parte a acestui verset…si ce este mai important nu facem…nu degeaba ne cere Domnul sa multumim prin El, Tatalui Ceresc care aduce lucrurile la viata, asta daca le facem cum trebuie. De ce nu multumim noi? Noi suntem obisnuiti sa multumim doar dupa ce am primit raspunsul la rugaciuni, dar tocmai ca Dumnezeu doreste s-o facem prin credinta, inainte de a vedea rezultatul mult asteptat.
Poate fi aceasta o piedica la raspunsurile rugaciunilor noastre? Da, poate fi!!! Nu respectam Cuvantul in totalitate.
Filipeni 4:6:7: “ci, în orice lucru, aduceti cererile voastre la cunostinta lui Dumnezeu, prin rugăciuni si cereri, cu multumiri. Si pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, vă va păzi inimile si gândurile în Hristos Isus.”
Atunci cand noi respectam acesti pasi, se asterne pacea lui Hristos peste noi, ea ne va cuprinde mintea si inima. Inima va fi plina de pace si pornirile ei vor fi altele, nicidecum firesti, ci duhovnicesti.
Daca ai rugaciuni aduse inaintea Tatalui Ceresc si sunt convinsa ca ai, respecta pasii de mai sus: cere si multumeste totul sa fie facut In Numele Celui Atotputernic Isus Hristos, care are intrare la Tatal Ceresc, iar noi nu putem ajunge acolo, decat prin Fiul Sau.
Nu renunta la rugaciunile tale. Ridica-le sus la cer. Nu lasa mainile jos. Nu abandona ce ai inceput, fie acum, fie cu multi ani in urma. Va veni vremea cand Dumnezeu va atrage la cer aceste rugaciuni, aceste bilete scrise, ca un magnet le va lua Domnul, dar momentan Dumnezeu ingaduie astfel lucrurile din viata ta si a mea, tocmai pentru a stii cum sa luptam. Nu e corect sa primim totul de-a gata. Domnul Isus a trecut prin suferinte, pana sa ajunga sus la cer, in acel loc divin si a suferit tot pentru noi oamenii si nu a lasat garda jos, ci a tinut mainile in sus catre Tatal Ceresc care stia ca-L asculta, chiar daca lucrurile au mers mai incet….
Va incurajez dragii mei: Nu renuntati la ce ati inceput! Amin!
Iov 17:9: “Cel fără prihană rămâne totusi tare pe calea lui, cel cu mâinile curate se întăreste tot mai mult.”
Felicia P.-Timisoara
Postări
