”Măturati aluatul cel vechi, ca să fiti o plămădeală nouă, cum si sunteti, fără aluat; căci Hristos, Pastele noastre, a fost jertfit. Să prăznuim dar praznicul nu cu un aluat vechi, nici cu un aluat de răutate si viclenie, ci cu azimile curătiei si adevărului.” [1 Corinteni 5:7-8]
Am observat în aceste zile cum oamenii sunt preocupati cu o curătire generală a caselor lor, si nu zic că este un lucru rău, dar dacă nu facem o curătire generală interioară a fiintei noastre, atunci nu foloseste la nimic să ne curătim casele, de orice produs rezultat prin amestecul de drojdie sau alti fermenti… dacă mai întâi nu ne curătăm inimile de răutate, ură, neiertare, viclenie, vorbiri de rău, invidii, gelozii, idolatrie si de orice alte forme de păcat.
În Ioan 6:53 este scris : „Isus le-a zis: "Adevărat, adevărat, vă spun, că, dacă nu mâncati trupul Fiului omului, si dacă nu beti sângele Lui, n-aveti viata în voi însivă. Cine mănâncă trupul Meu, si bea sângele Meu, are viata vesnică; si Eu îl voi învia în ziua de apoi.”
Acest cuvânt, spus de Domnul Isus în ultimele zile ale umblării lui pe pământ, a stârnit furia liderilor religiosi, de fapt a fost picătura care a pus capac răbdării lor, ei spunând : "Cum poate omul acesta să ne dea nouă trupul Lui să-l mâncăm?" si din pricina acestor vorbe chiar si multi ucenici ai Domnului Isus L-au părăsit, poticnindu-se în El, cuvântul acesta fiind de fapt paiul care a frânt spinarea cămilei, ceva prea mult pentru ei…
Cuvântul Domnului ne îndeamnă să ne cercetăm bine inima si dacă cercetându-ne amănuntit constatăm că NU putem lua… să ne amintim de Domnul Isus care, atunci când a luat cina cu ucenicii Lui, a spus că următoarea cină o va mânca împreună cu noi în Împărătia Sa.
Acest lucru este adevărat, însă dacă nu putem lua acum parte la masa Sa, din pricina păcatului din inimă, cum vom putea noi lua parte la Masa Sa în cer, când El va vrea să mănânce Pastele cu noi în Împărătia Sa?...
E un cuvânt asa de adânc si pretios… de aceea să privim cercetarea inimii cu alti ochi, ea semnificând o vreme de pocăintă amănuntită pentru fiecare, ca să nu se zică si despre noi, asa cum s-a spus despre Ierusalimul de altă dată: „Isus a plâns pentru ea, fiindcă n-a cunoscut vremea când a fost cercetată!” (Luca 19:41).
Scopul cercetării este să ne analizăm în detaliu viata si să vedem dacă se reflectă caracterul si smerenia Domnului Isus în trăirea noastră, chiar dacă vremea cercetării poate însemna încercarea credintei până la a ne frânge propria voie si a ne zdrobi mândria din inimă, fiindcă orice gândire sau atitudine a inimii, care-si au rădăcina în egoism sau în mândrie, trebuie curătate definitiv.
Cred că din pricina mândriei din Templu s-a supărat Domnul Isus când a făcut un bici, dorind s-o scoată din Casa Tatălui Său si cred că la fel ne-am simti fiecare dintre noi, dacă cineva ar veni în casa noastră si ar murdări-o, după ce noi am fi curătat tot… de aceea să ne verificăm încă o dată viata ca în "templul" nostru să nu fie nici urmă de mândrie.
Cu cât ne atasăm mai tare de Domnul Isus, vom întelege ce valoare mare a avut Jertfa Lui, pentru a ne ierta păcatele! Dar am înteles noi cu adevărat pretul Mielului fără cusur si fără prihană, venit în lumea noastră ca să moară, purtând păcatul si mizeria existentei umane în trupul Său pe cruce? …
Personal as vrea să-I pot asterne în cale Domnului Isus, toate dorintele mele, absolut toate, rupte din adâncul sufletului meu, ca El să facă ce va dori cu ele si să-mi astern înaintea Lui tot ce am mai de pret, viata mea, ca să poată trece El prin ea, în fiecare zi… si tot mai mult s-o curete, fiindcă Domnul Isus este Regele si Împăratul meu, plin de glorie.
Cristina
Postări
