“A
ajuns intr-un chin ca de moarte, si a inceput sa Se roage si mai firbinte; si sudoarea Ise
facuse ca niste picuri mari de sange, care cadeau pe pamant.” [Luca 22:44]
In Evanghelia
dupa Luca, Duhul lui Dumnezeu ni-L prezinta pe Domnul Isus ca Fiul Omului –
Omul adevarat, dar fara pacat! In intreaga Evanghelie Il gasim mereu in
rugaciune. Cat de mult iese in evidenta dependenta Sa de Dumnezeu.
Si in
gradina Ghetsimani Il vedem ingenunchind inaintea lui Dumnezeu si vorbind cu
Tatal Sau: “Tata, daca voiesti, departeaza paharul acesta de la Mine! Totusi,
faca-se nu voia Mea, ci a Ta.” Aceasta a fost ceva deosebit de greu pentru El. Atunci
a vazut inaintea Sa paharul ingrozitor pe care trebuia sa-L bea la cruce.
Ce lupta
in sufletul Sau! Necazul care devenea tot mai mare L-a determinat sa Se roage
tot mai arzator. Puterea raului si a durerii se vad aici deslusit. Ele au
actionat si asupra corpului.
El a
simtit toata adancimea apei care urma sa o treaca la cruce. Apoi S-a ridicat de
la rugaciune, pentru a merge la crucea de la Golgota – pentru tine si pentru
mine. Ce Mantuitor vrednic de adorare!