„Mă încred în Dumnezeu si nu mă tem de nimic: ce pot să-mi facă niste oameni?” [Psalm 56:4b]
Versetul acesta m-a „bântuit” tot anul. La fiecare căzătură si piedică intervenită în calea vietii mele, revenea în minte întrebarea: „ce pot să-mi facă niste oameni?”. Si, mai apoi, reuseam să ridic capul, să privesc înainte si să continui drumul.
Ce pot să-mi facă niste oameni? Multe si nimic. Mă pot răni prin cuvinte si fapte, îmi pot întoarce spatele, mă pot lovi fizic, îmi pot „răpi” oamenii iubiti, mă pot trăda sau urî. Se pot comporta rece cu mine, îmi pot pune piedici, pot bârfi despre mine, îmi pot lua toate lucrurile. Si mă pot chiar si ucide...
Dar nu pot face nimic cu sufletul meu! Decât dacă eu le permit să-l atingă...
Ce pot să-mi facă niste oameni? Multe si nimic. Toate sunt spre slava Lui, si-n ciuda a ceea ce fac unii, sufletul meu aduce acum mărire lui Dumnezeu.
Pentru că mă încred în El...
Diana T.
Postări
