“După ce am scăpat de primejdie, am aflat că ostrovul se chema Malta. Barbarii ne-au arătat o bunăvoinţă puţin obişnuită; ne-au primit pe toţi la un foc mare, pe care-l aprinseseră din pricină că ploua, şi se lăsase un frig mare.
Pavel strânsese o grămadă de mărăcini, şi-i pusese pe foc; o năpârcă a ieşit afară din pricina căldurii, şi s-a lipit de mâna lui.
Barbarii, când au văzut năpârca spânzurată de mâna lui, au zis unii către alţii: "Cu adevărat omul acesta este un ucigaş, căci ,Dreptatea' nu vrea să-l lase să trăiască, măcar că a fost scăpat din mare."
Oamenii aceia se aşteptau să-l vadă umflându-se sau căzând deodată mort; dar, după ce au aşteptat mult, şi au văzut că nu i se întâmplă nici un rău, şi-au schimbat părerea, şi ziceau că este un zeu.”
Pavel a scuturat năpârca în foc, şi n-a simţit nici un rău”. [Faptele Apostolilor 28:1-6]
In mod normal, dupa ce am trecut de o primejdie, incercam sa ne calmam, sa ne linistim si sa ne restauram, nu?
Daca oamenii stiu sa aprinda un foc care sa-i incalzeasca si stiu sa si-l mentina, atunci ce-ar fi ca si noi sa aprindem focul Duhului Sfant si sa invatam sa-L mentinem. Il putem mentine prin a avea o relatie zilnica cu Dumnezeu si punandu-L pe Duhul Sfant la lucru, prin cererile noastre inaintea lui Dumnezeu. Acest foc nu-l poate stinge nicio ploaie de incercari si niciun “frig”, nici un disconfort care se straduie diavolul sa ni-l aduca.
Atunci cand mentinem acest foc prin citirea Cuvantului Lui Dumnezeu, prin rugaciune si post, prin aplicarea puterii si autoritatii lui Dumnezeu, atunci naparcile ies la suprafata, pentru ca ele nu rezista la un astfel de foc. Ele intr-adevar locuiesc in locuri racoroase, umede, locuri reci, locuri intunecoase, unde nu este caldura si afectiunea lui Dumnezeu, unde nu este LUMINA.
De curiozitate am cautat ce-nseamna exact cuvantul “ naparca”.
NĂPÂR//CĂ ~f. 1) Şarpe veninos, cu capul triunghiular, pe care are un semn negru în formă de V; viperă. 2) Şopârlă fără membre, cu corp cilindric, solzos, răspândită prin poieni şi locuri umede. 3) fig. Persoană foarte rea, perfidă şi extrem de periculoasă. ♢ Pui de ~ om răutăcios.
Ce a mai facut Pavel? Biblia spune ca:“strânsese o grămadă de mărăcini, şi-i pusese pe foc”.
Dumnezeu doreste sa punem si noi pe focul Duhului Sfant, “maracinile” din viata noastra, ele reprezentand pacatele noastre, neputintele noastre, ca sa putem fi liberi cu adevarat. Cand facem lucrul acesta, intr-adevar diavolul nu sta pasiv, isi trimite “frumoasele naparcute” pentru a intra din nou in viata noastra ca sa le poata folosi prin noi.
Felicia P.-Timisoara
Postări
