BUCURA-TE DE PRIVILEGIILE PE CARE LE AI

“Ferice de tine, Israele! Cine este ca tine, un popor mantuit de Domnul, Scutul care iti da ajutor, si sabia care te face slavit? Vrajmasii tai vor face pe prietenii inaintea ta si tu vei calca pe inaltimile lor.” [Deuteronom 33:29]

Uneori ma ingrozesc cand imi dau seama ce saracacios traiesc si ca nu ma bucur de privilegiile pe care le am ca fiica/fiu de Dumnezeu. Mai sunt cativa ca mine: mantuiti de Dumnezeu, dar care nu se bucura de privilegiile mantuirii. Poate am ajuns aici pentru ca scutul Lui ne da ajutor dupa alt program decat al nostru, iar sabia lui ne face slaviti doar din cand in cand. Dar pe langa aceste privilegii mai sunt si altele. Avem acces la pacea si bucuria Lui, la bunatatea Lui, la dragostea Lui, la generozitatea Lui. Dar eu merg in continuare incruntata, amarata, crispata … Nu vreau sa spun ca odata cu convertirea, problemele noastre se termina, iar daca nu se termina, convertirea nu a fost autentica. Nu, odata cu convertirea, problemele se inmultesc pentru ca avem un dusman in plus: Diavolul si legiunile lui. Dar avem si un aliat in plus: Dumnezeu insusi. Iar asta trebuie sa imi imbogateasca, sa imi schimbe viata, gandirea, perspectiva.

Am observat ca atunci cand nu te bucuri de un privilegiu pe care l-ai primit, de un dar primit, il pierzi. Israelul nu s-a bucurat in ascultare de privilegiile avute ca popor ales si, Doamne-Doamne, ce a venit peste el, si nu o data.

Indrazneste sa te bucuri de ceea ce ai in Dumnezeu si invata din istoria lui Israel. Asta e forma intelepciunii: sa inveti din greselile altora, in caz contrar le repeti. Asa ca sa ne bucuram de ce suntem si avem in Dumnezeu!

Daniela

AMR 6 MEDITATII

PRIETENIA CU DUMNEZEU

“ Voi sunteti prietenii Mei, daca faceti ce va poruncesc Eu.” [Ioan 15:14]

Avraam era un foarte bun prieten cu Dumnezeu. Exista 6 secrete pentru a avea o prietenie buna cu El:

1. SA AI O CONVERSATIE CONTINUA CU EL.

O conversatie nu inseamna neaparat sa stai pe genunchi si sa te rogi, poti sa-I vorbesti Domnului, oriunde ai fi; gandul tau sa fie mereu la El. Spune rugaciuni scurte, de exemplu: Fii binecuvantat! Te laud Doamne! Iti multumesc! etc. Deci rugaciuni scurte.

2. SA CITESTI CUVANTUL DOMNULUI SI SA MEDITEZI LA EL.

Asta place Domnului foarte mult. Nu trebuie sa citesti mult deodata, mai putin, dar sa meditezi la ceea ce ai citit.

3. SA FII CINSTIT CU DUMNEZEU.

Spune-I Domnului tot ce simti si bune si rele; si asta place mult Domnului. Vede sinceritatea ta si sunt convinsa ca va aprecia asta la tine; va vedea cu ce te lupti si ca vrei sa scapi de unele gunoaie care se tin de tine.

4. SA TE SUPUI LUI IN CREDINTA.

Indiferent ce se intampla in viata ta, increde-te in Domnull. Sunt momente cand El ne lasa pentru cateva clipe, nu ne raspunde imediat la rugaciuni. Vrea sa vada credinciosia noastra in El, este ca un test, dar noi trebuie sa invatam sa acceptam TOT ce se-ntampla in viata noastra, pentru ca El este CU noi si IN noi, trebuie sa credem aceasta din toata inima; NU UITA! Domnul este DRAGOSTE!!! El niciodata nu ne va parasi!!! Trebuie sa ne punem mai mult credinta in El.

5. SA DAM VALOARE LA CEEA CE DUMNEZEU DA VALOARE.

Cu cat mai mult devii prieten cu Dumnezeu, cu atat mai mult tu vei avea grija de lucruri pe care-L intereseaza, adica te mahnesti de lucruri de care El se mahneste, si te bucuri de lucruri care-I aduc Lui placere. Ca prieten al lui Dumnezeu, tie trebuie sa-ti pese de toti oamenii din jurul tau de care Lui ii pasa. PRIETENII LUI DUMNEZEU SPUN PRIETENILOR DESPRE DUMNEZEU!

6. SA DORESC PRIETENIA CU DUMNEZEU MAI MULT DECAT ORICE ALTCEVA.

Secretul este ca noi suntem aproape de Dumnezeu cat alegem sa fim.

Dumnezeu nu ne forteaza, dar in schimb are o mare rabdare cu noi. Nu noi L-am ales pe Isus, ci El pe noi. Sa nu uitam acest lucru extraordinar.

APROPIATI-VA DE DUMNEZEU SI EL SE VA APROPIA DE VOI.

Ioan 15:15: “ Nu va mai numesc robi, pentru ca robul nu stie ce face stapanul sau, ci v-am numit prieteni, pentru ca v-am facut cunoscut tot ce am auzit de la Tatal Meu.”

Felicia P. -Timisoara

LASA-L PE CRISTOS SA TRAIASCA IN TINE

"Am fost rastignit impreuna cu Cristos si traiesc … dar nu mai traiesc eu, ci Cristos traieste in mine. Si viata pe care o traiesc acum in trup, o traiesc prin credinta in Fiul lui Dumnezeu Care m-a iubit si S-a dat pe Sine Insusi pentru mine.” [Galateni 2:20]

De curand am redescoperit o poezie din anii 50, scrisa in inchisoarea de la Aiud. “O Isuse imparate,/ Iarta greseli si pacate./ Vin de-nchizi usor/ Ranile ce dor, /Visul ni-l descuie./ Noi Te-om astepta, /Căci pe crucea Ta/ Stam batuti în cuie.” Cantata de Tudor Gheorghe, poezia m-a socat si zguduit bine.

Sunt tot pe cruce sau traiesc cu Cristos? Pe cruce trebuie sa ramana firea mea. Am ramas blocata in inceputul credintei, bebelus spiritual sau am inceput sa traiesc prin Cristos, sa cresc prin credinta in “Fiul Care m-a iubit si s-a dat pe Sine Insusi pentru mine”? Ii ajut pe noii convertiti sa creasca sau ii tin blocati in regrete pentru ce au facut cand erau fara Cristos? Ii las pe oameni sa invete sa rada si sa vorbeasca cu Dumnezeu sau le aplic periodic palme pentru a le vedea din nou lacrimile, pentru ca e mai bine sa planga decat sa rada? Ii las sau invat sa viseze sau le distrug si blochez visele? Am curaj sa visez in mijlocul adunarii si al fratilor sau imi blochez mie insami visele date de Dumnezeu?

Domnul si Mantuitorul nostru ne cheama la viata, cu tot ce inseamna ea, de la disciplina si munca la bucurie, dragoste si multumire, la necaz si incercari, la biruinta si esecuri. Iar unei vieti atat de complexe si de complicate ii putem face fata doar cand Il lasam pe Cristos sa traiasca in noi prin credinta. Si nu orice fel de credinta, ci credinta in Fiul lui Dumnezeu Care m-a iubit si S-a dat pe Sine Insusi pentru noi.

Daniela

RUGĂCIUNEA: CONFORT SAU LUPTĂ SPIRITUALĂ? (2)

“Vegheati si rugati-va, ca sa nu cadeti in ispita; duhul, in adevar, este plin de ravna, dar carnea este neputincioasa."[Matei 26:41]

Odată ce Dumnezeu mi-a descoperit personal ce luptă aprigă e în rugăciune, am decis să fiu un om al rugăciunii. Prin rugăciune înving ispitele si eu-l meu (Matei 26:41, Marcu 14:38, Luca 22:40-46), prin rugăciune îmi sunt împlinite visele mele (Matei 21:22), prin rugăciune Dumnezeu mă călăuzeste pe calea chemării, prin rugăciune plec în misiune (2 Corinteni 5:20), prin rugăciune am parte de unirea deosebită în duh cu Tatăl meu (Iuda vers. 20)

Vă îndemn în Domnul să luptati în rugăciune acasă, la grupul de rugăciune, în biserică si să nu permiteti rutinei să vă coplesească. Dacă relatia mea cu Dumnezeu e împrospătată de Duhul Sfânt în fiecare zi, atunci în rugăciunile mele rutina nu are loc. Când nu am dorinta să stau în rugăciune, mă voi impune, pentru că stiu că am un dusman care luptă si vrea să-mi fure binecuvântările.

Iată ce au spus si spun mai multi crestini despre rugăciune:

“Când ai cea mai mare indispozitie pentru rugăciune, nu ceda, ci străduieste-te si impune-ti să te rogi, chiar dacă simti că nu o poti face.” Samuel Chadwick

“Nu există nicio cale de a învăta despre rugăciune, fără să te rogi. Nici o filozofie nu poate învăta un suflet să se roage.” J. Oswald Sanders

“Dacă as dori să umilesc pe cineva, l-as întreba despre viata lui de rugăciune. Nu cunosc nici un alt subiect care să ducă la mărturisiri mai triste.” C. J. Vaughan

“Dacă Duhul Sfânt nu ne ajută să comunicăm cu Dumnezeu, rugăciunea noastră va fi precum aceea a fariseilor, complet lipsită de viată.” David Yonggi Cho, păstorul unei biserici cu peste 600.000 membri din Seul, Coreea.

“Puteti scoate rugăciunea din scoli, dar nu puteti scoate elevii care se roagă.” Mike Higgs

“Un “luptător în rugăciune” este o persoană convinsă că Dumnezeu are puterea să facă totul să schimbe pe oricine si să intervină în orice împrejurare.” Bill Hybels

“Dacă doresti să Îl cunosti pe Dumnezeu, este o singură cale: pune-te pe genunchi.” Fulton J. Sheen

“Crestinismul nu se învată în Academii, ci pe genunchi.” Autor necunoscut

“Chiar dacă sufletul ar fi înlăntuit cu cele mai grele zale, toate se sparg prin puterea rugăciunii.”J. Greenleaf Whittier

“Rugăciunea este cea mai importantă lucrare în Împărătia lui Dumnezeu.” O. Hallesby

"Ca tămâia să fie rugăciunea mea înaintea Ta, si ca jertfa de seară să fie ridicarea mâinilor mele!” Psalmii 141:2

Anonim

RUGĂCIUNEA: CONFORT SAU LUPTĂ SPIRITUALĂ? (1)

"Vegheati si rugati-va, ca sa nu cadeti in ispita; duhul, in adevar, este plin de ravna, dar carnea este neputincioasa." (Matei 26:41) 

“Rugăciunea este CD-player-ul portabil pe câmpul de bătălie al acestei lumi.” John Piper. De câte ori ati experimentat sentimentul lipsei de dorintă în rugăciune? Probabil că de cele mai multe ori ati “dat alarma” unui prieten sau lider despre faptul că nu aveti dorinta să vă rugati. Am fost si eu pe drumul acesta al rutinei si nedorintei de a mă ruga. Si probabil că voi mai trece pe acolo. Dar aceasta nu trebuie să ne înspăimânte… Nu vă voi lăsa aici o instructiune despre cum se ucide rutina în timpul rugăciunii. Consider că nimeni nu vă va da pasi concreti. Si aceasta din cauza că în rugăciune nu este loc pentru instructiune.

Rugăciunea este o relatie, înainte de toate. Este relatia ta personală cu Dumnezeu si nimeni nu-ti poate da “lectii” cum să te rogi, decât Însusi Dumnezeu. Ucenicii au recunoscut în fata Domnului Isus că nu stiu cum să se roage: “Doamne, învată-ne să ne rugăm…” Luca 11:1a

Rugăciunea este si o luptă spirituală aprigă. Când omul este într-un cuget si duh de rugăciune, Satan fuge. Nimic nu-l înspăimântă pe Satan decât unirea crestinului în duh cu Dumnezeu. În comuniunea aceasta noi adorăm Creatorul, cerem putere, mărturisim păcatele, declarăm Numele mai presus de orice Nume etc. Si cum Satan ar accepta aceasta, cum n-ar încerca să te convingă să cedezi? Nu uita că el e dusmanul lui Dumnezeu si al nostru! E un dusman înrăit, când e vorba de rugăciune. Face orice ca să te scoată de la rugăciune, ca să-ti spună vorbe ieftine despre rugăciune.

Duminica de câte ori conduc timpul de rugăciune, sufletul meu e mereu într-o luptă crâncenă. Îmi pierd linistea si pacea interioară, iar dacă nu-mi scriu ideile seara, atunci le dau uitării, pentru că e un haos in jurul meu. Dar cel mai dificil gând pe care mi-l aduce în mintea mea e: “Tu nu stii cum să organizezi timpul acesta de rugăciune, nu observi că toti sunt plictisiti?”

Ce spuneti? E o luptă spirituală rugăciunea sau nu? Eu consider că e o luptă aprigă în lumea spirituală pentru rugăciune. Dacă am avea capacitatea să vedem doar cu un ochi fizic ce se întâmplă într-o luptă spirituală, am deveni luptători neîntrecuti. Nu este confort când stai în rugăciune. Iar dacă am lăsa confortul să ne învingă, atunci nenumărate binecuvântări nu vor ajunge în viata noastră.

Anonim

DOMNUL ESTE DUMNEZEU

“Sa stii ca Eu sunt Dumnezeu, si ca nu este alt dumnezeu afara de Mine. Eu dau viata si Eu omor, Eu ranesc si Eu tamaduiesc, si nimeni nu poate scoate pe cineva din mana Mea.“ [Deuteronom 32:39]

Cu cat inaintez in viata de credinta, descopar ca Dumnezeu este fascinant, dar si infricosator, in acelasi timp. Atata frumusete, bunatate, delicatete cate descopar in El ma lasa fara grai, muta de admiratie si de uimire. Dar la fel de tare ma ingrozesc literalmente sfintenia si dreptatea Lui, mania Lui, razbunarea Lui, pedeapsa Lui. Si nu le pot desparti una de cealalta, nu pot spune “astea sunt pana aici, iar astea de aici incolo”. Binecuvantarile si blestemele Lui ma infioara. In ultima luna le-am citit de mai multe ori. Dumnezeu nu reuseste sa fie plat, iar asta ma aduce de regula in genunchi. Da, raul are multe fatete, idolii de asemenea, dar ce spui de Dumnezeu Insusi? Ma lasa si te lasa fara grai!

Am trecut de etapa primara a credintei mele, cand eram convinsa ca am o pila la Dumnezeu pentru ca m-am convertit. Dumnezeu isi mangaie, dar isi si pedepseste copiii, El raneste, dar si tamaduieste. Imaginea asta ma obliga din nou si nou la sfintire, si ma duce inevitabil la strigatul disperat al apostolului Pavel: “O nenorocitul de mine! Cine ma va izbavi de acest trup de moarte?” (Romani 7:24) Viata cu Dumnezeu nu e simpla. Viata cu Dumnezeu nu e usoara, nu poate fi usoara, dar e fascinanta, pentru ca Dumnezeu e fascinant.

Sa ne cufundam din nou privirile, mintile si inimile in Dumnezeu si sa ne lasam transformati de El, pana vom ajunge dupa chipul si asemanarea Lui.

Sa-I acceptam maretia si sa-L laudam pentru ca este Dumnezeu!

Daniela